Angajați tineri? Cerințe legale de care trebuie să țineți cont

Angajați tineri? Cerințe legale de care trebuie să țineți cont

Conform unor studii recente, companiile au nevoie de tineri, iar tinerii au nevoie de locuri de muncă. Necunoașterea cadrului juridic privind angajarea tinerilor poate fi una din cauzele ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor.
Copiii şi tinerii, potrivit legislației naționale și comunitare, se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor. Acordarea unei atenții speciale lucrătorilor tineri, realizarea unor condiții bune de sănătate și securitate la locul de muncă pot fi aspecte esențiale pentru succesul unei afaceri.

IATĂ CÂTEVA ASPECTE LEGALE CARE VĂ POT GHIDA CÂND ANGAJAȚI TINERI:

•vârsta de angajare a copiilor și a tinerilor;
•obligațiile principale ale angajatorilor în ceea ce privește tinerii salariați;
•interdicțiile în ceea ce privește regimul de muncă al tinerilor;
•activitățile remunerate, prestate de către copii;
•angajarea tinerilor, ca ucenici;
•activităţile necalificate cu caracter ocazional desfășurate de tineri, ca zilieri;
•stimularea angajatorilor pentru încadrarea tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă.

Vârsta de angajare a copiilor și a tinerilor

Încadrarea în muncă a copiilor este interzisă. De la acestă interdicție există o derogare legală, pentru copiii în vârstă de cel puţin 16 ani, care fac obiectul şcolarizării obligatorii, pe bază de program integral, care pot încheia, în condiţiile legii, un contract individual de muncă în calitate de salariat pentru desfăşurarea de munci uşoare .
La împlinirea vârstei de 15 ani, copilul care face obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program integral poate încheia un contract individual de muncă în calitate de salariat numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru desfăşurarea de activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională. În cazul în care părinţii sau reprezentanții legali își retrag acordul, contractul individual de muncă existent încetează de drept.
La împlinirea vârstei de 16 ani, tânărul dobândește capacitate de muncă, se poate angaja în muncă, fără niciun acord din partea părinților sau reprezentanților legali.
! Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune.

Obligațiile principale ale angajatorilor în ceea ce privește tinerii salariați

Angajarea tinerilor se poate realiza prin încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă, în temeiul căruia aceștia se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
Dacă oferiți tinerilor locuri de muncă, aveți, printre altele, următoarele obligații:
•să informați, în scris, tinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor;
•să informați, în scris, părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor în vârstă de 15 ani, angajaţi cu acordul acestora, asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor;
•să asigurați tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor;
•să luați măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protejarea sănătăţii tinerilor, ţinând seama, în special, de riscurile specifice, riscuri care rezultă din lipsa lor de experienţă, din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale ori din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare;
•să evaluați riscurile existente pentru tineri şi legate de munca acestora – înainte ca tinerii să înceapă munca şi la orice modificare semnificativă a condiţiilor de muncă;
•să asigurați evaluarea şi supravegherea sănătăţii tinerilor, la intervale regulate, în mod gratuit şi adecvat, în conformitate cu reglementările în vigoare;
•să asigurați tinerilor respectarea duratei timpului de muncă de șase ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână;
•să acordați tinerilor o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de patru ore şi jumătate;
•să acordați tinerilor concediu de odihnă suplimentar de cel puţin trei zile lucrătoare;
•să acordați tinerilor repaus săptămânal de două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.

Interdicțiile în ceea ce privește regimul de muncă al tinerilor

Legiuitorul român a instituit unele interdicțiile privind angajarea tinerilor, astfel:
•tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot fi angajați în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase;
•tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară;
•tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă de noapte (munca prestată între orele 22:00 – 06:00);
•tinerii nu pot fi angajați pentru activităţile care:
a) depăşesc în mod evident capacităţile lor fizice sau psihologice;
b) implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină modificări genetice ereditare, având efecte nocive pentru făt pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra fiinţei umane;
c) implică o expunere nocivă la radiaţii;
d) prezintă riscuri de accidentare, pe care se presupune că tinerii nu le pot identifica sau preveni, din cauza atenţiei insuficiente pe care o acordă securităţii în muncă, a lipsei lor de experienţă ori de pregătire;
e) pun în pericol sănătatea acestora din cauza frigului ori a căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a vibraţiilor.

Activități remunerate, prestate de către copii

Copiii pot presta activităţi remunerate în anumite domenii – cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling – în baza contractelor încheiate între organizator şi părinţi/reprezentantul legal ai copiilor ori, după caz, direct cu aceștia, în cazul copiilor care a împlinit 14 ani, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor/reprezentantului legal. În această situație, contractul se încheie cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
Începând cu vârsta minimă de angajare, pentru activităţi prestate în domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling, copiii pot încheia contracte individuale de muncă cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
! Prestarea de către copii a activităţilor cu caracter cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling este condiţionată de informarea prealabilă a serviciului public de asistenţă socială, prin depunerea unei note de informare înainte de începerea efectivă a activităţii.

Angajarea tinerilor, ca ucenici

Tânărul cu vârsta de peste 16 ani poate încheia, în formă scrisă, un contract de ucenicie cu un angajator, în scopul obţinerii unei calificări.
Contractul de ucenicie este un contract individual de muncă de tip particular, încheiat pe durată determinată, în temeiul căruia tânărul, se obligă să se pregătească profesional şi să muncească pentru şi sub autoritatea angajatorului, care se obligă să îi asigure plata salariului şi toate condiţiile necesare formării profesionale.
Tânărul încadrat în muncă în baza contractului de ucenicie are statut de ucenic, statut care îi conferă acestuia toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii și după caz, de alte legi speciale.
În vederea formării profesionale a ucenicului, angajatorul are obligaţia să asigure acestuia accesul la pregătire teoretică şi practică, precum şi toate condiţiile necesare pentru ca furnizorul de formare profesională autorizat şi coordonatorul să îşi îndeplinească sarcinile în ceea ce priveşte formarea ucenicului.
Angajatorul care încheie un contract de ucenicie, pe perioada derulării acestuia, poate solicita şi beneficia, la cerere, de 60% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă.

Activităţi necalificate cu caracter ocazional desfășurate de tineri, ca zilieri

Tinerii pot desfăşura activităţi ca zilieri numai dacă au împlinit vârsta de cel puţin 16 ani. Prin excepţie, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani pot desfăşura activitate ca zilieri numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.
Activitățile desfășurate de tineri, ca zilieri, pot fi numai activităţi potrivite cu dezvoltarea lor fizică şi cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, dreptul la educaţie, şi nu le este periclitată starea de sănătate.
Durata normală timpului de muncă pentru tinerii zilieri este de șase ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână, fără să fie să fie pus să presteze muncă suplimentară sau muncă de noapte.
Pentru activitatea executată, tinerii zilieri au dreptul la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negociere directă între părţi. Cuantumul remuneraţiei brute orare nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru sau la sfârşitul săptămânii, înainte de semnarea în Registrul de evidență al zilierilor de către zilier şi beneficiar. Plata tinerilor zilierilor se va face pentru echivalentul a cel puţin opt ore de muncă. Dovada plăţii remuneraţiei se face prin semnătura zilierului în Registrul de evidență al zilierilor.
Tinerii zilieri nu pot presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.
Beneficiarul care foloseşte tineri pentru desfăşurarea de activităţi necalificate cu caracter ocazional are obligaţia de a respecta toate dispoziţiile legale privitoare la protecţia minorilor la locul de muncă.

Stimularea angajatorilor pentru încadrarea tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, precum și absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap, primesc lunar pe o perioadă de 12 luni, respectiv de 18 luni, pentru fiecare absolvent încadrat:
•o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii;
•o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau învăţământ postliceal.
Pentru a beneficia de stimulentele financiare, angajatorii sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale absolvenților cel puţin 18 luni de la data încheierii.
Tinerii sunt asimilați șomerilor dacă îndeplinesc următoarele condiții:
-sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;
-sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale.
Absolvenţii instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o primă de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării.
Absolvenţii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţie de şomaj şi se angajează în perioada de acordare a indemnizaţiei, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi angajat.

Pentru cunoașterea reglementărilor complete cu privire la angajarea tinerilor pot fi utilizate aplicațiile și programele de documentare legislativă ale INDACO SYSTEMS (www.lege5.ro).

Bibliografie:
Constituția României;
-Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 52 din 15 aprilie 2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată;
Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 600 din 13 iunie 2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă;
-Hotărârea Guvernului nr. 75 din 4 februarie 2015 privind reglementarea prestării de către copii de activităţi remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling;
-Directiva 94/33 CE privind protecția tinerilor la locul de muncă.

Despre Autor:

Simona Dragoman – Avocat în Baroul Ilfov

Simona Dragoman

Cu o experienţă de peste 15 ani în consultanţă juridică în administraţia publică centrală, a reprezentat cu succes în litigii variate (dreptul muncii, achiziţii publice) instituţiile în care şi-a desfăşurat activitatea şi a contribuit la elaborarea a numeroase acte normative. Ca avocat a acordat asistenţă şi reprezentare juridică în materie penală și a colaborat cu ONG-uri pentru reprezentarea intereselor solicitanţilor de azil în România în faţa instanţelor judecătoreşti. În calitate de expert juridic, a asigurat sprijinul autorităților din sistemul de management al instrumentelor structurale în cadrul Ministerului Fondurilor Europene. În prezent, oferă expertiză juridică entităţilor implicate în gestionarea proiectelor finanţate din fonduri europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *